Cercetarea, motorul dezvoltării
- Definirea unei strategii de cercetare-dezvoltare-inovare la nivelul fiecărui departament în acord cu SNCDI (Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare) 2021-2027;
- Identificarea specializărilor inteligente unde universitatea noastră poate avea un aport și încurajarea aplicațiilor pentru granturi, în special în aceste domenii. După cum se știe, în noul program-cadru „Horizon Europe”, una din Smart Specialisation Strategies este Innovative Health Initiative, deci va exista o finanțare crescută pentru direcțiile de cercetare circumscrise de universitatea noastră.
- Utilizarea unei entități specializate pentru desfășurarea de activități suport în procesul de scriere a aplicațiilor pentru obținerea unor granturi de cercetare. Utilitatea unei asemenea entități este indiscutabilă, deoarece cadrele didactice ale universității noastre sunt mobilizate în foarte multe activități și nu beneficiază întotdeauna de resursele de timp ce trebuie alocate definitivării părții birocratice din aplicațiile pentru obținerea de granturi.
- Asigurarea desfășurării în cele mai bune condiții a activității de cercetare desfășurate de doctoranzi prin alocarea de fonduri din finanțarea de bază;
- Sprijinirea funcționării unor centre de excelență afiliate universității, prin finanțarea inițială din venituri proprii și ulterior prin acreditarea lor în rețeaua națională a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare care beneficiază de finanțare de la bugetul de stat, atât prin programul „Nucleu”, cât și prin alte tipuri de finanțări conexe (instalații de interes național, infrastructuri critice etc.);
- Identificarea unei metodologii pentru premierea, din venituri proprii, a rezultatelor cercetării. Algoritmul de premiere va avea la bază principiile scientometrice (folosite de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – UEFISCDI pentru Premierea Rezultatelor Cercetării).
- Restructurarea producției științifice pe criterii bazate pe performanță, deontologie profesională și vizibilitate internațională, în concordanță cu principiile actuale scientometrice. O atenție sporită va fi acordată încurajării producției științifice publicate în revistele de specialitate clasate în primele două quartile în raport cu indicele de citare SJR.
- Încurajarea transferului tehnologic din zona de cercetare-dezvoltare-inovare înspre public-privat. În acest context trebuie identificate și versiuni de monetizare a rezultatelor cercetării acolo unde este cazul. Menționez că la nivel național performanța actuală în acest context este redusă, fapt atestat și de clasarea României pe ultimul loc în Europa în raport cu Innovation Scoreboard, unde țara noastră a primit un punctaj infim la secțiunea de transfer tehnologic.
- Definirea unei strategii instituționale pentru o mai bună clasare a universității noastre în Academic Ranking of World Universities – ARWU, care să includă consultarea metodologiei ARWU, precum și o mai bună raportare a datelor și o restructurare țintită a producției științifice, în concordanță cu principiile bibliometrice impuse de metodologia ARWU;
- Identificarea de parteneriate sub egida comunităților cunoașterii și inovării din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie – EIT, care este recunoscut ca fiind cea mai largă rețea de inovare la nivel european. România nu găzduiește niciunul din cele 40 de EIT Innovation Hubs răspândite în întreaga Europă, ea doar beneficiază de „Mecanismul regional de inovare” dezvoltat special pentru statele cu performanțe de inovare reduse, pentru diseminarea de bune practici. În condițiile în care Agenda strategică de inovare a EIT pentru următorul cadru financiar va fi mult mai conectată cu specializările inteligente, România trebuie să dezvolte participarea la EIT, inclusiv prin mai buna folosire a „Mecanismului regional de Inovare” (European Institute of Innovation and Technology, 2019: EIT RIS) și îmi doresc ca universitatea noastră să fie un exemplu de bună practică în acest sens.
- Participarea directă sau indirectă a universității noastre în cadrul parteneriatelor ECSP (European Cluster Collaboration Platform). Deși în ultimii șase ani peste 60 de clustere românești au primit eticheta „bronze label”, 14, „silver level” și 3, „gold level”, prezența clusterelor românești în Parteneriatele Strategice ale Clusterelor Europene (ESCP) – lansate și susținute de Comisia Europeană prin programul COSME – este totuși redusă. Astfel, România este reprezentată în doar două din cele nouă parteneriate pentru specializarea inteligentă (ESCP S3) și doar în patru din cele peste 40 de parteneriate pentru internaționalizare (ESCP 4i). Este de menționat că participanții români la parteneriatele ESCP provin doar din regiunile Nord-Est, Nord-Vest și Centru.